25
Nov

0
statistics3

Statistica-Conditiile de trai in Romania

In perioada trecuta de la manifestarea efectelor crizei economice mondiale, Romania si-a imbunatatit indicatorul de nivel de trai de la 49% din media UE la 54% din aceasta medie. Avansul de cinci procente, o plaseaza din aceasta perspectiva pe locul sase, la egalitate cu Austria. De remarcat faptul ca, in pofida aparentelor, datele Eurostat arata ca nivelul de trai nu a scazut in nici un an in Romania pe perioada crizei. Indicatorul sintetic de nivel de trai utilizat a fost Produsul Intern Brut la paritatea puterilor de cumparare standard (abreviat pps in limba engleza), adica ajustat cu nivelul preturilor din tara pentru care se calculeaza. In traducere, pe medie, un roman traieste la un nivel de trai de 54% din media UE cu venituri dar si cu preturi mai mici exprimate in euro decat la nivelul Uniunii.

Tarile cu care Romania a semanat cel mai bine ca evolutie a nivelului de trai au fost Bulgaria si Slovacia, care au obtinut performante foarte apropiate, cu o crestere de patru puncte procentuale fiecare.  Slovacia a depasit, astfel, o tara care a venit in jos de la un nivel de trai mult mai ridicat Grecia ( -18% ). Este o speranta dar si un semnal de alarma pentru o eventuala accesare a zonei euro in conditii in care economia nu ar fi capabila sa faca fata competitiei pe termen mediu si lung.

Recuperarea a sase procente de nivel de trai exprimat prin  PIB la paritatea puterilor de cumparare standard in urmatorii cinci ani ramane problematica iar calendarul masurilor de restructurare unul foarte strans. In context, stabilitatea preturilor va deveni cel putin la fel de importanta ca si cresterea PIB, pentru ca inflatia sa nu erodeze avansul economic.

Romania se afla aproape exact la jumatate din media tarilor UE atat prin prisma PIB -ului/locuitor, nivelului de trai cat si a preturilor practicate. Datele Eurostat pentru anul 2012, aduse in termeni comparabili, ne pozitioneaza pe penultimul loc in cadrul Uniunii, la circa trei sferturi din bunastarea consemnata in Polonia si Ungaria.

Perioada de maxima intensitate a manifestarii efectelor crizei economice mondiale la noi a adus o inversare de minima amplitudine dar semnificativa. PIB/locuitor si consumul individual efectiv au urcat peste indicele nivelului preturilor, tocmai fiind sprijinite de evolutia favorabila a acestuia. De subliniat ca avem de-a face cu o evolutie relativa la toate statele din UE28, deoarece raportarea s-a facut la media acestora.

Romania are cea mai mica avere pe cap de locuitor (2.327 de euro), din toata Europa, si ocupa locul 42 din 52 de tari, in topul activelor financiare nete acumulate de populatie, potrivit unui raport prezentat de grupul german de asigurari Allianz si prezentat de Mediafax. Datele se refera la averea acumulata de gospodarii private in active financiare, precum conturi bancare, actiuni sau obligatiuni, minus datorii, pana la sfarsitul anului trecut. Aceste active financiare nete au crescut cu 0,6% in Romania anul trecut, spune raportul, cel mai slab ritm din Europa Centrala si de Est. Performante similare au mai inregistrat doar Slovenia si Turcia.

Fata de anul 2001, activele financiare ale gospodariilor din Romania au crescut cu 18,2% pe an pana in 2012, insa evolutia dupa anul 2007 este “sumbra”, scaderile din 2008 si 2009 nefiind recuperate pana la aceasta data, noteaza Allianz. Romania consemneaza la nivelul anului 2012 active financiare nete cu aproape 28% sub varful inregistrat in anul 2007, inaintea crizei, potrivit raportului prezentat de Mediafax. Din anul 2000, Romania a urcat cu trei locuri in clasamentul mondial.

In anul 2013, din totalul de aproape 7,5 milioane de gospodarii, 56,8% traiau in  localitati urbane si 43,2% in localitati rurale. Structura gospodariilor realizata in functie de statutul ocupational al capului gospodariei arata ca cele mai numeroase categorii sunt cele de pensionari (41,5%) si de salariati (38,7%), iar cele mai rare sunt cele de patroni (0,8%). O pondere semnificativa o detine categoria gospodariilor al caror cap au statutul ocupational de agricultori (10,9%).

Mai putin numeroase sunt gospodariile conduse de lucratori pe cont propriu in activitati neagricole (3,1%), de someri (1,7%) si de alte categorii de persoane inactive (3,3%). Se observa ca numarul gospodariilor conduse de salariati si pensionari depaseste usor patru cincimi din totalul gospodariilor din Romania.

Din totalul gospodariilor, cele in care traiesc persoane ocupate reprezinta 68,7%, in mediul urban ponderea fiind ceva mai mare decat in mediul rural (70,8% fata de 65,8%). In functie de statutul ocupational al capului gospodariei proportiile gospodariilor cu persoane ocupate sunt foarte mari in cazul categoriilor de gospodarii conduse de patroni (100,0%), salariati (99,7%), lucratori pe cont propriu in activitati neagricole (93,2%) si agricultori (89,2%), dar mult inferioare in cazul gospodariilor conduse de someri (53,3%), pensionari (34,2%) si alte categorii (49,4%).

Pe regiuni de dezvoltare, in anul 2013, ponderea gospodariilor continand persoane ocupate se incadreaza in intervalul 61 – 78%. Extremele sunt reprezentate de regiunile Sud-Est (61,1%) si Bucuresti-Ilfov (77,6%).

Locuinta reprezinta un element foarte important in definirea standardului de viata al unei

gospodarii, atat din punct de vedere al caracteristicilor tehnico-constructive si functionale, cat si sub aspectul cheltuielilor impuse de intretinerea ei. In marea lor majoritate (97,4%) gospodariile ocupa locuinta in calitate de proprietar sau cu titlu gratuit. Ponderea gospodariilor chiriase este mai ridicata in mediul urban (4,0%), precum si intre gospodariile conduse de persoane cu statut ocupational de lucrator pe cont propriu in activitati neagricole (5,8%) si alt statut (11,8%).

Structura pe grupe de varsta a populatiei ocupate arata o distributie relativ echilibrata: putin peste o treime dintre persoanele ocupate sunt tinere, sub 35 ani, mai mult de doua cincimi sunt persoane apartinand grupei de varsta 35-49 ani, iar aproximativ un sfert sunt persoane in varstade 50 ani si peste.

In general, din distributia dupa sex si varsta a persoanelor ocupate nu rezulta diferentieri majore, totusi ponderea femeilor este superioara celei a barbatilor la grupa de varsta 35-49 ani (+1,9%) si inferioara la grupa de varsta 50 ani si peste (-1,0%).

Nivelul de educatie mai ridicat, precum si incheierea mai devreme a vietii active comparativ cu locuitorii de la sate si comune care continua sa lucreze in agricultura si la varste inaintate fac ca populatia ocupata din mediul urban sa fie mai concentrata in grupele mediane de varsta, ponderile persoanelor ocupate tinere si respectiv in varsta din mediul rural depasindu-le semnificativ pe cele din mediul urban.

Statutul profesional majoritar este cel de salariat (71,2% dintre persoanele ocupate) urmat de cel de lucrator pe cont propriu (21,9%). Disparitatile dintre urban si rural privind structura populatiei ocupate dupa statutul profesional sunt reflexia structurii tipurilor de locuri de munca si activitati economice corespunzatoare fiecareia din cele doua medii de rezidenta; la orase majoritatea lucreaza in activitati non-agricole, la sate in activitati agricole. Prin urmare, salariatii si lucratorii pe cont propriu au ponderi aproape egale in mediul rural, insa proportia salariatilor din urban este dubla fata de cea din rural.

Dupa marimea unitatii se constata ca 39,4% din populatia ocupata isi desfasoara activitatea in unitati socio-economice mici (1-10 persoane), 21,0% in unitati cu 11-19 persoane, 13,4% in unitati de 20 – 49 persoane si 26,2% in unitati mari, cu peste 50 persoane.

Structura populatiei ocupate dupa activitatea economiei nationale in care isi desfasoara activitatea principala arata concentrarea acesteia cu precadere in 3 ramuri: agricultura, silvicultura si pescuitul (25,1%); comertul cu ridicata si cu amanuntul precum si industria prelucratoare (cu cate 18,6%). In constructii lucreaza circa o zecime dintre persoanele care desfasoara o activitate economico-sociala.

In industria prelucratoare si comert lucreaza aproape jumatate (48,1%) din populatia urbana, in timp ce peste jumatate (53,3%) din populatia rurala este ocupata in agricultura, silvicultura si pescuit.

Populatia feminina ocupata lucreaza mai frecvent in invatamant (79,5%), sanatate si asistentasociala (81,2%), respectiv in hoteluri si restaurante (65,0%), in timp ce barbatii se regasesc mai ales in constructii (93,3%), productia si distributia energiei electrice si termice, gaze si apa (89,1%), administratie publica si aparare (54,8%).

Daca analizam distributiile populatiei ocupate din cele doua medii de rezidenta pe grupele de ocupatii in care isi desfasoara activitatea, constatam ca populatia ocupata urbana se concentreaza cu precadere in grupa specialistilor in diverse domenii de activitate (23,7%), in grupa

muncitorilor calificati si asimilati (20,0%), precum si in categoria lucratorilor in domeniul serviciilor si comertului (16,7%).

Persoanele ocupate din mediul rural se incadreaza in proportie de 42,5% in grupa ocupatiilor cu caracter agricol, aproape un sfert din populatia rurala ocupata desfasoara munci necalificate, iar aproximativ una din 6 persoane are o ocupatie cu caracter mestesugaresc sau de artizanat.

Structura pe sexe in cadrul fiecarei grupe de ocupatii ne releva faptul ca barbatii sunt majoritari in special in cadrul grupelor: muncitori calificati si asimilati, membri ai corpului legislativ, ai executivului, inalti conducatori ai administratiei publice, conducatori si functionari superiori si respectiv tehnicieni si alti specialisti din domeniul tehnic. Femeile sunt preponderente mai ales in cadrul functionarilor administrativi si lucratorilor in domeniul serviciilor.

Desfasurarea activitatii in baza unui contract de munca incheiat cu angajatorul reprezinta garantia respectarii unor drepturi din domeniul legislatiei muncii: plata contributiilor la fondurile de asigurari sociale, respectarea numarului de ore de munca, a numarului de zile de concediu sau zile libere etc.

Conform Anchetei asupra calitatii vietii, 97,5% dintre salariati lucreaza in baza unui contract de muncape perioada nedeterminata, ponderea fiind usor inferioara in mediul rural fata de mediul urban.

Salariatii care lucreaza fara un contract de munca se concentreaza in principal in doua grupe de ocupatii, si anume grupa „alte categorii de ocupatii” (formata in principal din ocupatii necalificate), respectiv grupa „lucratori operativi in servicii, comert si asimilati”.

 

Tabel nr. 1: Distributia in functie de cheltuieli in procente pentru regiunea Bucuresti-Ilfov in perioada 2010-2013

2010 2011 2012 2013
Gospodarii care au efectuat la timp toate cheltuielile 59,3 63,4 62,1 66,2
 

 

Gospodarii care nu au putut efectua la timp toate cheltuielile

Total cheltuieli 40,7 36,6 37,9 33,8
Chiria 2,4 1,8 4,0
Intretinerea locuintei 74,3 68,3 66,1 78,2
Energie electrica, abonament radio 52,2 60,6 53,4 52,6
Abonament telefonic 41,1 33,9 31,5 33,4

 

Pentru zona Bucuresti-Ilfov datele indica faptul ca in perioada 2010-2013 ponderea cea mai mare a gospodariilor care au efectuat la timp toate cheltuieleile este de 66,2% si se inregistreaza in 2013. In schimb in anul 2010, an puternic afectat de criza economica si de restructurarile de personal din institutiile si companiile statului fac sa avem cea mai mica rata a gospodariilor care isi achita la timp toate cheltuielile, de doar 59,3%. In cazul gospodariilor care nu au putut efectua la timp toate cheltuielile, cele legate de intretinerea locuintei sunt cele cu ponderea cea mai ridicat, 74,3% in 2010. In schimb energia electrica nu a putut fi achitata la timp mai ales in anul 2011.

 

 

 

 

 

Tabel nr. 2: Distributia in functie de persoanele ocupate din gospodariile din regiunea Bucuresti-Ilfov in perioada 2010-2013

2010 2011 2012 2013
Gospodarii fara persoane ocupate 26,8 26,4 23,9 22,4
Gospodarii

cu persoane ocupate

Total 73,2 73,6 76,1 77,6
Cu 1 persoana ocupata (din 100%) 35,1 35,2 33,6 31,9
Cu 2 persoane ocupate (din 100%) 49,1 48,2 46,6 50,3
Cu 3 si mai multe persoane ocupate (din 100%) 15,8 16,6 19,8 17,8

 

In anul 2010 a fost inregistrata cea mai ridicata pondere a gospodariilor care erau fara persoane ocupate, 26,8%, ca in acelasi an sa fie inregistrata si cea mai scazuta de asta data rata a gospodariilor cu persoane ocupate. Din 2010 pana in 2013 rata gospodariilor fara persoane ocupate a scazut cu 4,4 puncte procentuale. In 2012 a fost inregistrata ponderea cu cei mai putini salariati (15,6), ca in 2013 rata sa ajunga la 17,1, cea mai ridicata din intervalul perioadei 2010-2013.

 

Tabel nr. 3: Distributia salariatilor si a formelor de angajare in regiunea Bucuresti-Ilfov in perioada 2010-2013

 

Anul      

 

Salariati total

Forma de angajare
Cu contract permanent Cu contract temporar Fara contract
2010 15,8 15,9 9,9 8,5
2011 15,9 15,8 13,8 62,7
2012 15,6 16,0 12,1 25,8
2013 17,1 16,8 21,1 44,6

 sursa foto

No Comments

Reply