22
Mar

0
gtdftg

Evolutia multiculturalismului in Romania

In Romania traiesc in mod pasnic alaturi de comunitatile de romani si alte comunitati etnice, fiecare cu traditiile culturale, lingvistice si religioase specifice. Daca e sa aruncam o privire de ansamblu asupra teritoriului tarii noastre vom constata ca regiunile cu cea mai mare diversitate etnica sunt Transilvania, Banatul, Bucovina si Dobrogea, iar zonele cu diversitate etnica mai redusa sunt Oltenia si Moldova.

Multiculturalismul romanesc, prin evolutia sa si modul in care a dus la dezvoltarea comunitatilor ar putea fi dat drept exemplu occidentului, occident care vedem ca se confrunta, tot mai mult, cu grave probleme puse de minoritatea musulmana in crestere (cazul Charlie Hebdo).

In timp s-a creat o civilizatie care se caracterizeaza atat prin elemente comune tuturor etniilor, cat si prin note particulare, individuale, ale fiecarei etnii in parte. Totodata mare parte din elementele comune pot fi datorate convietuirii in acelasi loc. Pe de alta parte elementele de diferentiere in cultura specifica fiecarei etnii tine de fapt de variantele reprezentarii anumitor credinte generate in mare parte de religie, secventa de timp in care s-a conturat obiceiul cat si de locul de origine al etniei respective.

Toleranta a constituit si trebuie sa constituie in continuare caracterul definitoriu si nota esentiala a comportamentului comunitatii traditionale din zonele geografice ale Romaniei. Istoria, evolutia vietii sociale, manifestarile si credintele la nivel mental, in decursul anilor, ne permit sa consideram regiunile istorice ca fiind zone de convietuire etnica.

Astfel, in Transilvania, loc cu totul special, cu valori istorice, etnice, culturale si etnografice care o diferentiaza de celelalte provincii ale tarii, exista o istorie multietnica si traditii multiculturale care au marcat pentru totdeauna aceasta regiune. Etnii diferite, unguri, sasi, secui, au reusit sa convietuiasca pasnic, au reusit sa creeze o lume unica in care s-a prezervat intr-o anumita forma caracterul arhaic al zonei.

Recunoscute atat pentru frumusetea lor cat si pentru asezarea de multe ori strategica, satele transilvane cu biserici fortificate sasesti ofera o imagine plina de viata a peisajului cultural din sudul Transilvaniei. Pe de alta parte orase precum Sibiul, leagan al civilizatiei sasesti pe meleagurile noastre, se invecineaza la vest cu o grupare de sate romanesti care formeaza o unitate etnografica numita Marginimea Sibiului. Aceste sate stau marturie identitatii culturale a romanilor pe aceste meleaguri.

Specificul acestei zone are drept materializare Universitatea Babes-Bolyai din Cluj. Unul din reconstructiei multiculturale a acestei universitati este este profesorul universitar Andrei Marga. Cu toate ca este o universitate laica moderna, ea acorda o importanta deosebita valorizarii unei bogatii extraordinare a spatiului cultural transilvanean: diversitatea confesionala si cea etnica.

Ceva mai la vest, in Banat, intr-un spatiu multicultural contactele interculturale erau inevitabile si bine venite, dat fiind ca ele se manifestau intr-un mod firesc in viata cotidiana, ducand astfel la o buna intelegere intre reprezentantii diferitelor etnii sau confesiuni. Astfel ca in Banat interculutralitatea are la baza un comportament permisiv si tolerant care a permis fiecarii etnii sa se integreze in istoria comunitara fara insa a se simti agresata de bastinasi fie ei majoritari sau minoritari. Prin contributia pe are au adus-o si o aduc, minoritatile reprezinta un atu si o bogatie pentru Romania.

Plurilingvismul, atat de des intalnit in comunitatile din Banat reprezinta poate unul din elementele cele mai distincte. Germanii de exemplu folosesc alaturi de limba materna, romana si maghiara, sarbii si bulgarii sunt bilingvi din totdeauna, romana fiind insusita de preferinta ca a doua limba in familiile lor, evreii sunt multilingvi. Totodata, alaturi de limba slovaca, majoritatea din Nadlac este vorbitoare de romana si maghiara.

Pe langa plurilingvism, aspect destul de rar intalnit in alte regiuni ale Europei, o alta componenta a fenomenului intercultural din Banar si din sara noastra este prezenta familiilor mixte din punct de vedere etnic – dovada vie a interculturalitatii si totodata un factor al dezvoltarii multilingvismului.

De data aceasta, apropiindu-ne de mare, vom ajunge in provincia multiculturala a Dobrogei, regiune ce a adunat de-a lungul timpului vestigii, istorie si monumente de la mai toate etniile care au trecut prin zona in diferite momente ale istoriei, fie ca vorbim de grei sau romani in antichitate sau de otomani in Evul Mediu.

In zilele noastre aceasta zona istorica a tarii numara 25 de comunitati etnice, unele statornicite aici de mii de ani, altele insa de doar cativa ani. Cu toate ca exista diferente, reusind sa valorifice unicitatea coabitarii aceluiasi tinut, acestea nu au iscat tensiuni xenofobe. Un exemplu de succes al multiculturalitatii este foarte bine reprezentata la Babadag, unde exista o puternica comunitate turca, exista monumente medievale – moschei, exista un muzeu de arta orientala, unde sunt expuse tot felul de obiecte. La fel in Tulcea, unde exista, in afara de populatia turca si tatara, rusi lipoveni. In zona se afla si greci si italieni plus rusi si lipoveni.

Vedem dar ca Romania este un spatiu ce s-a aflat intr-o permanenta dinamica atunci cand vorbim despre modul in care diverse culturi, etnii sau confesiuni au trecut ori s-au stabilit aici.

No Comments

Reply